Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Vineri: 11 August 2017

Anunţuri
Editorial
Administraţie
Horoscop
Umor
Reportaje
Comentarii
Evenimente
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5975 lei
1 USD = 3.8945 lei


Număr accesări
Astăzi:
4560
De la 07 Ianuarie 2003
54235729
Editorial

Răbdarea are limite, dar nu la români

  • Ioan Rotundu
Un jaf fără precedent în istoria României din toate timpurile e petrece în această perioadă asupra bugetului ţării. După ce visteria a fost golită prin a se majora salariile la bugetari, unele majorări fiind de-a dreptul fenomenale şi fără vreo justificare, iată că a venit şi rândul celor din administraţia publică locală să-şi tragă partea ce crede că i se cuvine din bugetul primăriei.
Privim şi ne minunăm de ce salarii auzim că şi-au făcut unii aleşi locali şi ce salarii au decis ei că merită trepăduşii de prin primării, aceşti funcţionari mărunţi care ne fac zile negre atunci când ajungem să avem nevoie de serviciile lor.
Cu salarii cuprinse între trei şi cinci mii de lei până de curând, primarii şi-au st5abilit salarii mai mult decât nesimţite, mai mari şi decât al preşedintelui ţării. S-a ajuns în situaţia ca primari cu puţină carte, de cultură generală nu mai aduc vorba, să-şi facă salarii de până la 15 mii lei. Un amărât de portar de primărie orăşenească sau municipală a ajuns să aibă o leafă mai mare decât a unui medic rezident. Medicul a învăţat cinci sau şase ani şi va mai avea de exersat alţi şapte pentru a primi dreptul de a profesa şi abia dacă vas ajunge să aibă leafa portarului de primărie care poate avea şi şapte clase.
Ca să fii poliţist comunitar nu trebuie să fii doxa de carte. Nici măcar cultură juridică nu se cere, deşi el se află în situaţia de a interpreta şi aplica legea. Este suficient o diplomă de absolvire a liceului şi ceva relaţii la primar ca să devii poliţist comunitar. Proşti ca noaptea, cum se spune în popor, ei au cerut şi primi salarii mai mari decât al unui cercetător ştiinţific. Până şi femeia de serviciu de la Poliţia Comunitară are un salariu mai mare decât al unui profesor cu grad didactic.
N-am avut bani la bugetul local pentru întreţinerea şcolilor şi grădiniţelor, n-am avut bani să plătim un asistent sanitar comunitar dar, iată, am găsit imediat bani să majorăm salariile funcţionarilor din primării. S-a ajuns în situaţia incredibilă ca noile salarii stabilite la unele primării să nu poată fi acoperite din veniturile la bugetul local. Într-o astfel de situaţie se vor folosi banii din celelalte surse, bani destinaţi dezvoltării locale.
Nu cred că prin lume mai există vreo ţară unde s-a procedat cu salariile bugetarilor şi funcţionarilor din administraţia publică aşa cum s-a procedat în România. Zilnic, media a tot publicat ştiri despre majorările uluitoare de salarii. Românii au privit ascultat la televizor şi radio toate aceste năstruşnicii dar n-au avut nicio reacţie. N-a protestat nicio organizaţie neguvernamentală aşa cum au făcut-o şi o fac pentru protecţia animalelor sau pentru a apăra familia tradiţională. O tăcere inexplicabilă dar complice cu tagma politicienilor jefuitori care au pus la cale tot acest dezastru asupra bugetului ţării şi a celor locale.
Răbdarea are limitele ei dar la noi, la români, pare să nu existe vreo limită. Răbdăm această batjocură la adresa muncii noastre, la adresa bunului simţ, acceptăm această răsturnare a valorilor umane care stau la temelia societăţii româneşti şi pe care le-am dobândit de-a lungul secolelor fără să le arătăm jefuitorilor că existăm, că suntem aici, că nu ne-am pierdut puterea raţiunii. Trecem printr-o stare de prostraţie care ne va costa viitorul bătrâneţii dar mai ales al copiilor noştri. La aşa o atitudine nu se mai poate aduce vorba de limită a răbdării.
Răbdăm pentru că ne mulţumim cu firimiturile aruncate de la masa jefuitorilor, mulţi dintre noi sărutându-le mâna şi urându-le sănătate. Răbdăm pentru că ţara s-a umplut de cretini cu studii superioare iar adevăraţii intelectuali s-au retras în carapacea egoismului social pentru că sunt prea puţini să poată lupta cu armata de cretini care au umplut instituţiile statului şi ne conduc după chipul şi asemănarea cretinismului ce-i caracterizează.
Răbdăm pentru că ne lipsesc acele minţi limpezi şi curajoase pe care le găsim în istoria existenţei noastre şi care ne-au salvat de la vitregiile vremurilor tulburi când ne aflam pe margine de prăpastie. Dacă vreo unul încearcă să lumineze prostimea devenită majoritară în ultimii ani graţie anumitor televiziuni, vor sări asupra lui zeci de cretini pentru a-l defăima, umili, şicana până ce va fi redus la tăcere. Iar prostimea va aplauda victoria cretinilor, neînţelegând că de fapt le-a mai fost ucis un înger păzitor, sporind puterile canceroşilor care au luat ţara în stăpânire şi-i sug vlaga. Retrăim Zodia cancerului din vremurile lui Duca – Vodă, dar la alte proporţii. Acum ţara este condusă de penalişti, plagiatori, corupţi, impostori etc.
Nu suntem o ţară pe infractori dar i-am votat pe penalişti să ne conducă. Acum, legitimaţi cu puterea votului popular, de fapt al prostimii, aceşti penalişti vor să se cocoţe în funcţiile supreme în stat. Infractorul Dragnea îşi netezeşte calea spre funcţia de premier iar Tăriceanu aspiră la preşedinţie. În oricare altă ţară ei ar fi dispărut din viaţa publică. În România sunt purtaţi pe braţe şi în aplauze spre noi onoruri publice.
L-am hulit pe Petre Ţuţea şi pe alţi oameni de seamă pentru că ne-au arătat goliciunea sufletului de român, lipsa de solidaritate socială, lipsa de respect pentru valorile umane, lipsa de raţiune în a ne construi viitorul, atitudinea egoistă de a vedea moartă capra vecinului şi de a nu avea şi noi una mai frumoasă, lipsa de voinţă naţională de a ne impune respectul şi demnitatea în faţa impostorilor şi de a şterge pe jos cu fraudatorii care au pus mâna pe putere.
Ţuţea şi toţi ceilalţi n-au făcut decât să ne arate cum suntem ne-au pus oglinda în ‚faţă Iar noi, în loc să ne privim şi să luăm aminte, să ne deşteptăm, preferăm să stăm cufundaţi în întunericul social în care ne-au băgat penaliştii, în loc să le arătăm că şi la români răbdarea are limite. Părerea mea!

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (1)]

 

  
Asociaţia Meşterilor Populari Moldova - Comunicat de presă
Se anunţă un protest auto de amploare
Promovarea oportunităţilor de afaceri bazate pe TIC în judeţul Botoşani Administrativ
Horoscopul zilei de 11.08.2017
Bancul zilei: Răbdarea
Catrenul saptamanii
Ioan Mamaische
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
Bogăţie şi opulenţă monahală
Ioan Rotundu
Descălecatul lui Dragoş Vodă
Ioan Rotundu
La Cascada Cailor
Ioan Rotundu
În drum spre Săpânţa, cu popas la Moisei
Ioan Rotundu
Garda de Mediu Botoşani – Indianca, dolarii şi parlamentarii
Profanarea memoriei morţilor din „Cimitirul vesel”
Ioan Rotundu
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă

Contact: jurnalulbtd@gmail.com
Telefon: 0745 544 745

Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!