Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Sâmbătă: 19 Noiembrie 2016

Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Comentarii
Anchete
Evenimente
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5733 lei
1 USD = 4.0906 lei


Număr accesări
Astăzi:
16092
De la 07 Ianuarie 2003
51282838

Conacul de la Durneşti, simbol eminescian, ciuntit de proprietarul avocat

  • Ioan Rotundu

Puţini sunt cei care au ştiinţă de faptul că părinţii lui Mihai Eminescu au locuit o vreme la Durneşti – Botoşani. Când familia s-a mutat la moşia Durneşti, fiul Mihai avea vârsta de 3 luni. Când familia va reveni în Botoşani, Mihai va avea vârsta de un an şi zece luni. Cum a ajuns Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, să locuiască la Durneşti, aflăm de la inginerul Nicolae Iosub care a publicat o serie de articole cu statut de file monografice atât în revista Luceafărul – director Ioan Istrati, cât şi în Jurnalul literar.
Iată, pe scurt, împrejurările în care Gheorghe Eminovici ajunge la Durneşti:
„Satul Durneşti, Ocolul Ştefăneşti, Ţinutul Botoşani, se afla la cca. 40 de km spre dreapta, de şoseaua Botoşani-Truşeşti-Ştefăneşti. Aici, Gh. Eminovici arendează la 11 octombrie 1849, moşia Cleopatrei Caţichi, printr-un contract semnat la Iaşi şi înregistrat sub nr. 630 la Divanul Apelativ din Iaşi (Arhiva Statului Iaşi, fond Divanul de Întărituri, tr.1765, op. 2014, dosar 240, f. 698).
Contractul intra în vigoare la 23 aprilie 1850, cu dreptul de folosire imediată: „…iar acum, în toamna aceasta 1849, dumnealui va fi slobod a intra cu plugurile pe moşie spre a-şi face arătura trebuincioasă pe anul viitori”
. Moşia cuprindea teren arabil, 6 pogoane de vie, livadă, crâşmă, mori şi iazuri cu peşte, o casă veche, grajdurile şi magaziile aferente. Gh. Eminovici este obligat să plătească 600 de galbeni pe an, în două rate, una la Sf. Gheorghe şi una la Sf. Dumitru, produse agricole şi fân. Tot în acest contract se stipulează: „…este datori dumnealui a face hambarul din nou, precum asăminea şi casă de şezut din nou cu ograda lor, toate aceste binale împreună cu celelalte ce se găsesc făcute pe moşie, crâşmă, mori, iezături şi alte”.
Deci, Gh. Eminovici este răspunzător de toată gospodăria existentă aici, cu obligaţia chiar de a construi din nou casa şi hambarul. În această casă va locui cu familia sa aproape doi ani de zile, după care se va muta la Ipoteşti.
La 16 noiembrie 1850, moşia Durneşti este cumpărată de către Iancu Brănişteanu, dar Gh. Eminovici rămâne în continuare arendaş până în 1853. Comparativ cu moşia Ipoteşti, care avea în jur de 412 ha de pământ, moşia Durneşti avea aproape 1000 de hectare de pământ, deci o moşie destul de mare care i-ar fi putut aduce venituri importante.”

Aşadar, în cadrul obligaţiilor sale de arendaş, Gheorghe Eminovici construieşte conacul (foto 1) care va rămâne în memoria timpului drept „conacul Eminescu” La Durneşti se mută familia Eminovici după Sf. Gheorghe 1850 (23 aprilie) şi va locui până la 3 noiembrie 1851, când familia revine în Botoşani.
În perioada comunistă conacul a devenit sediul unei ferme agricole a fostei IAS Albeşti. Situat la margine de pozade sat, conacul este înconjurat de o curte spaţioasă în care se mai pot vedea grajdul şi alte câteva anexe. În spatele conacului se întinde o livadă fructiferă care mai rodeşte şi acum.
Pentru că se apropie îndată 15 ianuarie când omagiem naşterea poetului, m-am dus la Durneşti pentru a vedea în ce condiţii aş putea filma ultima parte a ciclului de reportaje intitulat „Chemarea străbunilor”. Aşa am ajuns la primarul Vasile Sasu (foto 2), pentru a mă informa care este statutul conacului. „A fost revendicat de un avocat din Botoşani. Habar n-am cum a ajuns el moştenitor dar a preluat conacul cu toate anexele, terenul împrejmuitor şi vreo 50 ha de teren la câmp. A făcut ceva lucrări la clădire dar nu cunosc ce transformări a operat” – a fost tot ce-am putut afla de la primar.
M-am deplasat la conac dar am găsit lanţ şi lacăt pe poartă. Tot învârtindu-mă pe la gard să găsesc o poziţie pentru a fotografia am atras atenţia unor vecini care s-au strâns în jurul meu. De la ei am aflat că avocatul se numeşte Gabriel Condrea şi că a modificat forma originală a conacului pentru a-l transforma într-un fel de casă de vacanţă.
A apărut şi un cetăţean care susţinea că a lucrat la modificările făcute clădirii. Părerile sătenilor sunt împărţite. Unii susţineau că avocatul ar fi fabricat documentele de moştenitor pentru că n-avea de unde să moştenească el o aşa avere pentru că nu-i de loc din Durneşti şi nu este cunoscut ca având trude prin partea locului care să fi stăpânit moşia lui Eminescu, cum ştiu oamenii de la bunicii şi străbunicii lor.
Alţii zic că moşia a fost a unor boieri şi poate că avocatul o fi vreo rudă îndepărtată a acestora şi a avut drept de moştenire. La Primăria Durneşti cei întrebaţi au strâns din umeri. Nici ei nu ştiu cum a ajuns avocatul moştenitor. Ştiu doar că a prezentat documente doveditoare că este moştenitor iar judecătorii i-au recunoscut acest drept. Nu vum a ajuns avocatul proprietar pe conacul şi moşia unde Gheorghe Eminovici a fost arendaş mă interesa pe mine ci faptul că un imobil cu o încărcătură istorică deosebit de preţioasă pentru biografia poetului a fost ciuntit, modificată arhitectura originală.
Totul a fost posibil pentru că funcţionarii din cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură Botoşani n-au considerat să întocmească documentaţia necesară ca imobilul să fie protejat drept monument istoric cu o vechime de peste 150 de ani. Acum suntem în faţa faptului împlinit şi nu se mai poate face nimic. Rămâne ca monografii eminescologi să consemneze în scrierile lor incompetenţa şi indiferenţa celor din cultura botoşăneană care nu şi-au făcut datoria. Poate vor da şi nume!

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (1)]
 

  
Premierul Dacian Cioloș a efectuat o vizită de lucru în județul Iași
Comunicatul Guvernului referitor la achiziţionarea „Cuminţeniei Pământului”
Atlantic Council: "Caii troieni" ai Rusiei, reteaua prin care Moscova incearca sa influenteze politicile europene
Numarul romanilor care cred ca apartenenta la UE e un lucru bun a scazut cu 11 puncte fata de anul trecut
3 avioane de lupta elvetiene au zburat la mica distanta de aeronava care il transporta pe Vladimir Putin in Peru
Rusia cere explicatii Elvetiei
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
Horoscopul zilei de 19.11.2016
Bancul zilei: Păţanie în înghesuiala din autobuz
Moartea pasiunii
Nefericitul caz al judecatoarei Zeynep Mercan
Frumuşica: Margareta Vamanu, şefa Organizaţiei locale PNL, cercetată penal
Ioan Rotundu
Jurnalul de Dimineaţă

Anunţuri@Jurnalul
Blogul lui Rotundu
Arhivă

Contact: jurnalulbtd@gmail.com
Telefon: 0745 544 745

Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!