Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Miercuri: 18 Aprilie 2007

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Fapt divers
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Administraţie
Social
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Gastronomie
Comentarii
Proverbe şi...
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5733 lei
1 USD = 4.0906 lei


Număr accesări
Astăzi:
11344
De la 07 Ianuarie 2003
51299553

Două personalităţi expediate brutal în negura uitării

  • munca lor de-o viaţă, operă ştiinţifică, s-a risipit

Cred că numai Dumnezeu a voit ca Ortansa să-şi unească destinul cu cel al lui Aristotel Crâşmaru şi să formeze o familie de profesori care vor marca, prin munca lor ştiinţifică, întreaga cercetare arheologică a judeţului Botoşani. Aristotel a văzut lumina zilei la 30 noiembrie 1908, iar viitoarea sa soţie, cu un an mai devreme, adică la 15 iulie 1907. Aristotel avea să devină scormonitorul pământului după dovezi materiale care să ateste vechimea noastră pe aceste meleaguri, gradul şi nivelul de cultură şi civilizaţie care ne-a caracterizat existenţa milenară. Munca sa migăloasă nu putea avea o concretizare ştiinţifică valoroasă, dacă nu era ajutat de către soţia sa, Ortansa. Aceasta l-a însoţit peste tot în judeţ, pe la toate şantierele arheologice, sau a rămas acasă pentru a curăţa piesele descoperite de soţul ei, vechi de mii de ani.
Despre munca de arheolog a lui Aristotel Crâşmaru au aflat savanţi de renume din ţară şi străinătate. Munca sa de cercetare a fost înmănuncheată în două volume, scrise cu mare acurateţe ştiinţifică, volume ce au devenit instrumente de lucru pentru arheologii mai tineri, dar şi izvor de cunoştinţe pentru profesorii universitari. Familie modestă, Crâşmărenii n-au avut o viaţă de huzur. Dimpotrivă, nu de puţine ori s-au epuizat fizic, muncind zile întregi pe şantier, din timpul lor liber. Şantierul le era concediul de odihnă, iar piesele descoperite satisfacţie muncii lor.
Dar, aşa cum a hotărât Dumnezeu, din lut am fost creaţi, în lut ne transformăm după ce ceasul ne-a sunat. Ceasul lui Aristotel s-a oprit în ziua de 12 februarie 1997, la venerabila vârstă de 89 de ani. Ortansa, deşi mai tânără, a mai supravieţuit un an, ea decedând la 14 iulie 1998, adică la vârsta de 91 de ani (foto 3 - mormântul soţilor Crâşmaru, aflat în curtea bisericii din Drăguşeni). În cei doi ani supravieţuitori soţului, a apucat să pozasă vadă cum munca lor de o viaţă se risipeşte, cum dovezi ştiinţifice de incontestabilă valoare dispar pe căi obscure. Acesta a şi fost motivul pentru care, ieri, ne-am deplasat la Drăguşeni, localitatea unde cei doi profesori şi-au unit destinul, au muncit pentru gloria localităţii şi au coborât în mormânt pentru a intra în eternitate. Am primit nişte informaţii cum că piese valoroase de arheologie, ce-au aparţinut cândva familiei Crâşmaru, au fost vândute peste hotare în împrejurări total inexplicabile.
Mai întâi am oprit la Muzeul de arheologie din Săveni, muzeu fondat chiar de Aristotel Crâşmaru în 1965. Primele piese expuse au fost resturi şi vase de ceramică, unelte de silex şi din os (foto 2), care s-au constituit în dovezi materiale cum că din paleolitic şi până în epoca bronzului judeţul Botoşani a fost locuit şi comunităţile aveau viaţă socială şi economică dezvoltată. Custodele Emil Caranica avea zi liberă, dar a fost amabil şi ne-a deschis muzeul. Nu ne-a putut ajuta cu mare lucru. Am aflat doar că cei de la Poliţia de frontieră s-au interesat dacă din muzeu au dispărut exponate de tip vase ceramică sau unelte paleolitice descoperite de Aristotel Crâşmaru. Cum el a declarat că nu are lipsă în inventar, poliţiştii l-au scos din sfera atenţiei lor. S-au orientat spre Drăguşeni, localitate unde ne-am îndreptat şi noi.
La şcoala din Drăguşeni, profesorii Crâşmaru au înfiinţat un muzeu, fiind expuse piese valoroase. După moartea lor, muzeul a fost desfiinţat, iar piesele au fost preluate de către preotul Ioan Manoliu şi depozitate în casa soţilor Crâşmaru, casă (foto 1) pe care aceştia au donat-o bisericii din localitate, şi de care acum se îngrijeşte preotul. Cel puţin aşa ne-a relatat Oltica Chiaburu, profesoară de matematică, singura pe care am găsit-o în şcoală, fiind după ora 15.00
Am încercat să luăm legătura şi cu preotul, dar elevul care s-a pozas-a deplasat la locuinţa acestuia ne-a adus vestea că părintele nu este acasă. Ni s-a părut ciudat, mai ales că fusese văzut de oameni. Mai degrabă credem că n-a voit să stea de vorbă cu noi. Poate că strategia sa de a ne evita are legătură cu anumite zvonuri. Toată lumea vorbeşte că fiul preotului Manoliu este cel care a vândut peste hotare piesele din colecţia arheologică a profesorilor Crâşmaru, scoţând bani frumoşi. Cam tot pe acest fir ni s-a spus de către localnici că ar amuşina şi poliţiştii de frontieră.
Cert este că piese valoroase de arheologie au dispărut. Câte? Nu se poate şti, pentru că nu s-a făcut un inventar al lor. În Drăguşeni s-a înfiinţat Fundaţia cultural㠄Drăguşeni”, care ar fi trebuit să se ocupe de valorificarea legală a materialului arheologic lăsat de Crâşmăreni, care ar fi trebuit să-i omagieze şi comemoreze pe cei care şi-au închinat viaţa spre gloria satului în care au vieţuit şi a şcolii în care au format generaţii de elevi. Nimic din toate acestea nu s-au petrecut. După moartea lor, soţii Crâşmaru n-au mai revenit în atenţia publică, pentru că nimeni nu-şi mai aduce aminte de ei. Nici măcar cei puşi să dea valoare operelor ştiinţifice. Mă refer aici la muzeul din Săveni, dar mai ales la Muzeu judeţean, care ar fi trebuit să fie interesat de a vedea şi valorifica zestrea arheologică lăsată de soţii Crâşmaru.
Fundaţia, care ar trebui să menţină aprinsă flacăra existenţei soţilor Cârşmaru, să ne aducă aminte de ei, aproape că n-are activitate. Să fie o întâmplare că preşedintele acesteia este chiar preotul Ioan Manoliu? Nu insinuăm nimic. Dar nici nu putem rămâne pasivi, când două personalităţi ale vieţii ştiinţifice, dascăli de marcă ai învăţământului botoşănean, au fost expediaţi atât de brutal în negura uitării, iar opera lor ştiinţifică dispare bucată cu bucată. (Ioan Rotundu)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]
 

  
Poliţia rutieră îşi cam bagă nasul unde nu-i fierbe oala
Poliţia se pregăteşte pentru a pune „Stop accidentelor rutiere…”
Suedezii din Malmo nu ne-au acceptat ca fraţi, ci ca parteneri
15 familii de tineri au primit mult râvnitul pământ
Au reacţionat în ultima clipă
Primarul Flutur i-ntoarce lui Conţac
Democraţii vor „Să dansăm moldoveneşte”
Prefectul Roman şi preşedintele Conţac se luptă-n invitaţii anonime
„Săptămâna europeană de vaccinare”
Din cauza unor medici de familie şi părinţi 30% din copii rămân nevaccinaţi
Negrescu recunoaşte că olimpii l-au obligat să ridice ştacheta educaţiei
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
Stăm cocoţaţi pe locul II la nivel naţional
mai prost stăm cu finalizarea unor astfel de proiecte
Trupa de teatru formată din liceeni a învins la un festival naţional
Persoană fără adăpost, găsită decedată
Zi dedicată furturilor
Povaţa ursului
Horoscop
Citate din opera marilor oameni de cultură englezi
Comentariu la comentarii (LXXVII)
(Ioan Rotundu)
Vă lăsaţi duşi în ispită?
Paradoxul francez: iubeşte mâncarea şi trăieşte mult!
Privilegii de consilier
Ioan Rotundu
Jurnalul de Dimineaţă

Anunţuri@Jurnalul
Blogul lui Rotundu
Arhivă

Contact: jurnalulbtd@gmail.com
Telefon: 0745 544 745

Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!