Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Miercuri: 10 Mai 2006

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Învăţământ
Sport
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5355 lei
1 USD = 4.1620 lei


Număr accesări
Astăzi:
15078
De la 07 Ianuarie 2003
49635436

Afaceri ratate


Spargerea monopolului economic deţinut de către guvernarea comunismului a generat, după 1990, o explozie a afacerilor de ordin privat. Unii iniţiaţi în tainele comerţului, alţii nu, au bătut la poarta băncilor şi s-au înhămat la credite care să le permită dezvoltarea unor afaceri. De atunci au trecut peste 15 ani. Pătrunderea în România a adevăratelor principii ale economiei de piaţă, printre care şi cel al concurenţei prin calitatea serviciilor oferite şi a produselor sub denumire de marcă, a epurat mediul de afaceri de acei întreprinzători care n-au ştiut cum să se acomodeze şi să-şi armonizeze afacerile cu legislaţia şi rigorile economiei capitaliste. Numele unor astfel de întreprinzători privaţi au trecut deja în arhivele istoriei economiei judeţene post-decembristă. Evoluţia lor economică va deveni studiu de caz pentru manualele de economie. Până atunci însă, să trecem în revistă numele câtorva astfel de persoane a căror afaceri n-au putut pătrunde în adevăratul mediu al economiei de piaţă. Un prim întreprinzător ce i-a uluit pe botoşăneni prin îndrăzneala afacerilor sale a fost Paul Ostaci. Trecut de curând în nefiinţă, Ostaci şi-a început afacerile cu bazarul din spatele fostului restaurant Flora. A cumpărat apoi terenul din zona industrială, vizavi de benzinăria Bereşteanu, tot pentru înfiinţarea unui bazar. Însoţit de bodyguarzi, cu pistol la brâu, Ostaci a dorit ca pe lângă afaceri să devină şi un politician de marcă. N-a reuşit nici ca om de afaceri, nici ca politician. Prin anii 1992 – 1994, pe strada Cuza Vodă colţ cu Calea Naţională s-a aflat un magazin alimentar prin care se vindeau celebre preparate din carne. Locaţia aparţinea proaspătului om de afaceri de atunci Gheorghe Pohoaţă. Gustul preparatelor lui Pohoaţă era deosebit, iar coada de la magazinul său părea să nu se mai sfârşească. Numai că toată această prosperitate avea să se ducă pe apa sâmbetei pentru că patronul n-a ţinut cont de câteva reguli simple, dar neiertătoare într-o economie de piaţă. În primul rând s-a dovedit a fi mână spartă. Pe uşa din spate a magazinului organele de control, funcţionari publici, politicieni de conjunctură şi persoane importante reprezentând autorităţile locale nu mai pridideau să care fel de fel de pachete-cadou. Sunt persoane, aflate în acea vreme în anturajul lui Pohoaţă, ce susţin că jumătate din producţia sa de laborator se ducea pe cadouri şi favoruri. A căzut apoi, ca un trăsnet, vestea că Pohoaţă a cumpărat crescătoria de porci de la Huţani. A cumpărat-o cu tot cu microbii înrădăcinaţi deja în pământul pardoselii şi pereţi. Ca să poată continua creşterea animalelor, Pohoaţă trebuia să sape 80 cm în pardosea, să ardă acest pământ, să ardă interiorul şi pereţii grajdurilor pentru a eradica boala cuibărită încă de pe vremea zootehniei comuniste. Efortul financiar necesar unei astfel de lucrări de igienă l-a dus direct în faliment. Întreaga afacere i-a lichidat-o banca, grăbită să-şi recupereze creditele. Se zice că la falimentarea lui Pohoaţă un rol important l-a avut şi contabilul Constantin Gherman. Se spune, dar dovezile întârzie să apară. Să trecem la Aristide Paraschivescu, „nea Papi” pentru apropiaţii săi. Specializat mai întâi pe activităţi de construcţii, afacerile sale prinseseră cheag. Pe la 1994 – 1996, numele de Paraschivescu se rostea prin Botoşani cu un anumit respect. Şi-a extins afacerile cu o brutărie prin Parcul Tineretului, unde-şi cumpărase nişte spaţii comerciale. Brusc, afacerile sale s-au ruinat. Se zice că principala cauză ar fi fost consumul exagerat de alcool. A scăpat afacerile din mână, a început să fie furat de angajaţi, n-a mai avut resurse să returneze creditele bancare. Falimentul nu l-a iertat, iar el a trecut în anonimat. Aproape similar eşecului lui Paraschivescu se poate asocia clacarea în afaceri a lui Petrică Suceveanu. Constructor şi făuritor al socialismului, Suceveanu s-a privatizat imediat după 1990. Câtă vreme s-a putut bucura de baza materială de care a profitat la căderea comunismului, activitatea societăţii sale Firvment a prosperat. Ce n-a reuşit Suceveanu să fie în pas cu moda, a fost gândirea sa economică rămasă anchilozată în comunism. Neobişnuit să gândească soluţii pentru a asigura salarii oamenilor, să presteze lucrări de calitate şi fără furtişaguri de materiale, despre Suceveanu s-a dus repede vestea că lucrează prost. A început să piardă licitaţii, să nu mai aibă acces la lucrări cu bani de la buget, într-un cuvânt s-a înscris pe drumul ruinei. Păcat, pentru că era un patron larg la suflet şi a sponsorizat multe activităţi publice. Traian Popa s-a distins în afacerile botoşănene prin complexul său comercial de tip en-gross. Cred că a ridicat prima clădire impozantă şi de ordin privat din Botoşani. Mă refer la cea de pe Calea Naţională, ceva mai sus de stadionul municipal. Implicat în politica Partidului Democrat, el s-a apropiat prea mult de Petre Roman. Apropierea l-a costat bani mulţi şi i-a afectat afacerile. Apoi, a mai ridicat sub pădurea Baisa o clădire mastodont, evaluată la multe miliarde de lei. Toate aceste cheltuieli au fost suportate din banii firmei. Adică s-au efectuat investiţii neproductive, care i-au slăbit fondul de rulment al afacerii. A clacat, şi-a vândut ce-a mai rămas din afacere, a achitat băncii datoria şi… o perioadă a dispărut de prin Botoşani. Dintre buticarii care s-au născut după 1990, cred că cel mai relevant ar fi numele lui Alexandru Sandu. Lucrător în cultură, Sandu a fost primul botoşănean ce şi-a implantat în centrul vechi al Botoşanilor un boutique, prin care comercializa mai mult obiecte de artă, în regim de consignaţie. Magazinul său, „Misaro”, devenise oarecum celebru. Şi despre Sandu se spune că a ratat afacerea pentru că veniturile de pe urma magazinului erau mai mici decât cheltuielile sale cu prietenii prin crâşme. Lamentabil a sfârşit în afaceri şi liberalul Cornel Popescu(foto). Pornind de la o croitorie, el a trecut la ceva mai grandios: un abator şi laborator pentru produse din carne. Societatea „Traianus”, rămasă datoare la stat cu vreo 30 miliarde lei vechi, a ajuns în faliment datorită cheltuielilor exorbitante pe care Popescu le-a făcut cu susţinerea PNL-ului în campaniile electorale din 2000 şi 2004, dar şi ca el să ajungă în Parlament. L-a trezit la realitate electoratul, care nu l-a votat la nivelul aşteptărilor. Cine-şi mai aminteşte de societatea SELENA, cea care deţinea monopolul producţiei de sucuri. Fraţii Dobrincu deveniseră un fel de vedete ale Botoşanilor. Şi-au mutat afacerea într-un spaţiu închiriat prin zona gării, au intrat în oarece combinaţii cu un producător de alcool de prin Ardeal. Încet, dar sigur, afacerile lor au intrat în anonimat şi apoi nu s-a mai auzit nimic de ele. Desigur, subiectul adus în discuţie este unul cuprinzător. Din păcate, nu toate numele implicate în afaceri ratate pot fi enunţate în materialul de faţă. Nici nu am pretenţia că le-am ales pe cele mai ilustrative. M-am oprit la acele persoane despre care deţin informaţii directe şi cât de cât apropiate de realitate. Dacă aceste nume pot fi catalogate ca victime ale economiei de tranziţie de la comunism la economia de piaţă, sunt şi oameni de afaceri care au reuşit. Dar despre toate aceste într-un alt reportaj. (Ioan Rotundu)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (3)]
 

TeleM
Lobby-ul lui Ţâbuleac
Chiriaşii de la stat pot primi ajutoare integrale pentru energia termică
Soluţia lui Mimor
Distracţie printre pahare ciobite şi mizerie
Instituţia Prefectului luată cu asalt
Vedeniile politice ale lui Codreanu
Zi cu triplă semnificaţie
Armenii au serbat Ziua Europei
Copii din centre de plasament la concursul „Nicoară”
Cereri de întrerupere a executării
Reţinut pentru vătămare corporală gravă
Descoperit cu permis de conducere falsificat
Se înrăutăţeşte vremea
Hârjoana dintre controlorii ITM şi practicanţii muncii la negru
Returnările de TVA se practică şi la Botoşani
Comentariu la comentarii (LXXIV)
Se caută şefi pentru tribunalul Botoşani
Înscrieri pentru programul "Euro 200"
Ziua Europei redată pe hârtie la sediul APM
Primăvară europeană la Botoşani
Întocmirea dosarelor pentru învăţământul militar
Examen pentru funcţia de inspector şcolar
Rezultate meritorii pentru piloţii de la „Auto Green Club”
Încasări record la DJF
Au început lucrările de reparare a străzilor din municipiu
Maşinile piraţilor auto vor fi confiscate
Cetăţenii de la case încep să încheie contracte cu Urban Serv
Nouă acţiune de caritate
Acţiune de catehizare
S-a respins o propunere legislativă privind responsabilitatea ministerială
Surprinderea lui Puiu Haşotti
Stolojan putea vorbi despre fuziunea cu PD în interiorul dezbaterilor interne
Traian Băsescu ar putea rămâne în spital 7 zile
Decizia ca preşedintele să fie operat la Viena a fost luată din cauza urgenţei
PNL nu poate fi transformat într-un partid la dispoziţia preşedintelui României
Theodor Stolojan nu exclude posibilitatea creării unei alte structuri politice
Bogdan Olteanu vrea să contribuie la refacerea imaginii Parlamentului
Colectarea punctelor pentru sistemul de pensii private va începe în 2007
Delfinii pot să se cheme şi să se identifice după nume
Falsul Lord Buckingham era american
Creierul lesbienelor reacţionează la fel ca cel al bărbaţilor heterosexuali
A fost nefastă decizia de impozitare a tuturor veniturilor din capital cu aceeaşi cotă
Emil Boc a avut o reacţie disproporţionată faţă de pamfletul lui Mircea Dinescu
Horoscop
Jurnalul de Dimineaţă

Anunţuri@Jurnalul
Blogul lui Rotundu
Arhivă

Contact: jurnalulbtd@gmail.com
Telefon: 0745 544 745